Prin cele 62 de centre ale sale din lume Institutul „Yunus Emre” desfăşoară activităţi diverse de la predarea limbii turce la evenimente cultural-artistice, proiecte de turcologie, acorduri de cooperare ştiinţifică, activităţi de diplomaţie culturală, conectându-se astfel cu partenerii internaţionali.

Dincolo de faptul că România a avut mereu un loc aparte în politica externă a Turciei din punct de vedere politic, economic, cultural şi umanitar, centrele din Bucureşti şi Constanţa ale institutului ajută la consolidarea relaţiilor bilaterale.

Într-o lume care se confruntă cu noi provocări nu doar fizice, ci şi psihologice şi economice cauzate de COVID-19 şi variantele sale, ca parte a eforturilor de conştientizare a unităţii şi a pluralivalenţei umane, indiferent de rasă, naţionalitate sau religie şi a evitării conflictelor generate de discriminare, la Bucureşti s-au desfăşurat evenimente de comemorare a Holocaustului.

Pe 10 februarie 2022 în cadrul săptămânii dedicate comemorării Holocaustului la cinematograful Hollywood Multiplex din incinta Bucureşti Mall a avut loc proiecţia documentarului multipremiat „Paşaport turcesc”, organizată de Ambasada Turciei la Bucureşti şi Institutul „Yunus Emre”.

Prin proiecţia filmului „Paşaport turcesc”, care este important pentru creşterea conştientizării sociale despre Holocaust, unul dintre cele mai mari masacre văzute în istoria umanităţii, şi înţelegerea consecinţelor urii incontrolabile şi ale tăcerii colective, în special prevenirea încălcărilor actuale ale drepturilor omului, masacrelor şi atacurilor instigate de ură a demonstrat încă o dată că ţinta activităţii institutului este aceea de a ajunge la sufletul oamenilor.

Filmul turnat în ţări precum Turcia, România şi Franţa, a prins viaţă pe marele ecran după 4 ani de cercetări şi peste 3 mii de file de arhivă şi documente istorice. Laureat la Cannes, filmul a fost readus în atenţia publicului cu ocazia comemorării Holocaustului, acea imensă traumă socială creată de politica nazistă de exterminare în masă a grupurilor considerate în afara „rasei superioare” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Astfel, cu ajutorul Institutului Yunus Emre din Bucureşti, proiecţia filmului tragediei cu final fericit a reiterat că fiecare este responsabil de evitarea repetării unor suferinţe similare şi de a spune „STOP”.

Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Excelenţa Sa, Füsun Aramaz a precizat că între anii 1940-1945 prin efortul depus de Ministerului Afacerilor Externe al Turciei şi de către diplomaţii săi, mulţi dintre ei riscându-şi propria viaţă, paşaportul turcesc a salvat sute de vieţi.

Menţionând că provine dintr-o familie de diplomaţi de care este mândru, Prof. Dr. Enis Tulça de la Universitatea Galatasaraya povestit câteva anecdote cu note personale din vremurile acelea.

Documentarul pune accent pe calităţi umane cum ar fi compasiunea, înţelegerea şi lipsa discriminării indiferent de limbă, religie sau naţionalitate, ultimul cadru făcând referire la Sura al-Maide, versetul 32: „Cel ce salvează o viaţă, salvează o lume întreagă” Filmul a fost proiectat cu subtitrare în limba engleză în prezenţa unui număr limitat de spectatori datorită restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus.

În acelaşi context, pe 7 februarie a avut loc la Palatul Parlamentului vernisajul expoziţiei organizate de către Ambasada Turciei la Bucureşti în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Uniunea Democrată Turcă din România, având ca subiect sprijinul acordat evreilor de către poporul turci de-a lungul secolelor şi eforturile diplomaţilor turci de a salva evreii de la Holocaust. Au fost prezentate documente precum decrete de interzicere a publicaţiilor antisemite, sau acte de pentru primirea oamenilor de ştiinţă evrei care fugeau de persecuţia nazistă de dinainte de război.

Mesajul transmis de expoziţie împreună cu proiecţia documentarului este acela că sacrificiul de sine, conştiinţa socială, compasiunea, şi altruismul sunt caracteristice naţiunii turce iar diplomaţia culturală are un prim rol în prevenirea discriminării celor din jur indiferent de rasă, naţionalitate sau religie.

Directorul Institutului Yunus Emre din Bucureşti, Mustafa Yıldız a declarat că, deşi data stabilită la nivel internaţional pentru comemorarea Holocaustului a fost 27 ianuarie, programele de comemorare au continuat în februarie. Deşi Turcia a semnat abia la 23 martie 1950 Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid, care a fost ratificată de Adunarea Generală a ONU în 1948, care afirmă că genocidul este o crimă conform dreptului internaţional şi că cei care comit şi încurajează această infracţiune trebuie pedepsiţi, evenimentele de comemorare a acestei tragedii sunt importante din punct de vedere al dialogului social şi al apropierii culturale pentru a sublinia atitudinea umanitară şi toleranţa inerente naţiunii turce. El a reamintit că în timpul Holocaustului, nu numai evreii, ci şi alte grupuri au fost vizate în mod sistematic, inclusiv romi, polonezi, ruşi, comunişti, martori ai lui Iehova. Prin urmare mesajul „Paşaportului turcesc” şi al expoziţiei dedicate documentelor legate de acesta este unul de foarte mare valoare