Cu ocazia împlinirii a 700 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Yunus Emre, unul dintre primii mistici ai limbii şi culturii turce, acesta este comemorat atât în ţară cât şi în străinătate prin evenimente dedicate anului 2021 – „Anul Yunus Emre şi al Limbii Turce” aşa cum a fost acesta declarat de către Preşedinţia Republicii Turcia.

Institutul „Yunus Emre” din Bucureşti l-a onorat pe cel al cărui nume îl poartă printr-un eveniment desfăşurat la Hanul lui Manuc, locul unde s-a semnat în 1812 Pacea de la Bucureşti care punea capăt războiului ruso-turc început în 1806. Oana şi Cezar Ghioca au recitat în limba română traduceri din poeziile lui Yunus Emre în prezenţa Excelenţei Sale, Füsun Aramaz, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, a personalului ambasadei, a diverse oficialităţi centrale şi locale, cetăţeni români, turci şi străini. În plus, Daniel Mircea Pop a interpretat poezia „Dertli Dolap” – „Roata morii”, adaptată pentru limba română. Publicul emoţionat a aplaudat în picioare minute în şir.

După ce au „gustat” muzica şi poezia, oaspeţii au fost serviţi cu cafea turcească şi ceai însoţite de dulciuri cu ocazia zilelor de 5 decembrie - Ziua Cafelei Turceşti și 15 decembrie - Ziua Mondială a Ceaiului.

Yunus Emre – Poetul Inimii

În discursul său, Excelenţa Sa, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, doamna Füsun Aramaz a vorbit despre profunzimea şi sursele inspiraţiei lui Yunus. Domnia sa a subliniat că începând de la Ahmet Yesevi, trecând pe la Rumi şi apoi pe la Yunus, Anatolia este patria multor înţelepţi sufişti. „Într-o lume în care rasismul şi discriminarea sunt la ele acasă mesajele pacifiste ale unei valori universale ca Yunus Emre nu pot decât să inspire linişte sufletească”, a mai menţionat domnia sa.

Directorul Institutului "Yunus Emre" din Bucureşti, Mustafa Yıldız a precizat că centrele institutului din întreaga lume au desfăşurat activități de mediatizare a lui Yunus Emre, sufistul a cărui gândire este centrată pe credința în „unitate” şi comuniunea interumană şi cu Divinitatea.

„Dragostea” din operele lui Yunus se ridică deasupra problemelor ontologice, epistemologice şi etice, ea fiind forţa eternă care permite oamenilor să atingă absolutul. Fiecare iubire este un mijloc de acces la iubirea divină. Cu acest scop în minte am organizat întâlnirea dintre Yunus şi admiratorii săi în limba română. La finalul recitării am avut parte şi de o supriză: prima interpretare cu public în limba română a melodiei „Dertli Dolap” – „Roata morii”.

În curând vom scoate şi un album în limba română cu melodii turceşti, pe versuri de Yunus Emre, album pe care va apărea şi „Roata morii”. Am terminat de acordat versificaţia cu melodiile şi urmează să începem înregistrările.

În lumea aceasta trecătoare şi înşelătoare cum o numea Yunus în cartea sa „Poveţele profeţilor” ne-am dorit să lăsăm o urmă permanentă prin înregistrarea acestui album. Aşa cum ştim muzica este un limbaj universal prin care sperăm să aducem în atenţia ascultătorilor mesajele filozofului.

Cine este Yunus Emre?

Supranumit „Înţeleptul” de către oamenii de ştiinţă şi cultură turci, Yunus Emre este omul care citeşte şi scrie într-o perioadă în care majoritatea populaţiei era analfabetă. Este un poet de secol XIII despre a cărui viaţă şi identitate nu se cunosc multe, dar ale cărui poezii au fost citite şi recitate secole de-a rândul nu doar în Turcia ci şi în ţări străine. El este omul care a adus dragostea la nivel de filozofie, folosind pentru aceasta simplitatea şi frumuseţea limbii turce precum şi viziunea turcilor despre islam. Poetul inimii a fost purtat din gură în gură de aproape 700 de ani, vorbele sale devenind cântece populare, religioase sau proverbe, motiv pentru care reprezintă una din pietrele de temelie ale culturii şi civilizaţiei turce.

Deşi unele surse îi plasează naşterea undeva în 1238, este probabil să se fi născut mai degrabă spre 1240 şi ar fi trăit aproximativ 80 de ani, ştiut fiind că a decedat la Eskişehir în jurul anului 1320. Este înmormântat în Sarichioi (de Eskişehir) localitate care acum îi poartă numele. Înafară de acest loc, în mai multe zone din Anatolia occidentală se află morminte care se pretind a fi locul de îngropăciune al lui Yunus Emre.